Un batranel si-a mintit toata viata sotia! Pe patul de moarte i-a facut o marturisire cutremuratoare

Un batranel si o batranica traiau impreuna intr-o casa micuta in partea de sus a unui deal. Se cunosteau de cand erau copii si erau casatoriti de mai bine de 40 de ani.

In fiecare dimineata, omul mergea cu bicicleta pana in piata pentru a cumpara alimente pentru a doua zi, in timp ce femeia ramanea acasa pentru a se ocupa de gradinarit si curatenie. Nu aveau multi bani, asa ca traiau cu multa paine si legume fierte. Totusi, erau intotdeauna recunoscatori pentru ce aveau si… cel mai important erau recunoscatori pentru ca se aveau unul pe altul.

O data pe saptamana, dupa cina obisnuita, cei doi se asezau langa soba si mancau cate o bucatica de placinta cu cirese. Acesta era singurul lux pe care si-l puteau permite si unul dintre cele mai bune momente din viata lor – impartaseau povesti si se bucurau de putina liniste cu desertul lor preferat in mana.

CITESTE SI: I-a cerut tatalui sau o masina, iar acesta i-a daruit o Biblie. Continuarea povestii…

CITESTE SI: Viata mea s-a schimbat TOTAL atunci cand un batranel s-a asezat langa mine pe banca

Destul de ciudat, insa barbatul iubea doar crusta de placinta; acel aluat delicios, care avea doar un strat foarte subtire de cirese. Femeia, pe de alta parte, manca doar umplutura de cirese. Asadar, putem spune ca imparteau placinta in mod egal si ambii erau fericiti.

Modul in care mancau placinta era o reflectare asupra vietii lor impreuna, felul in care cei doi se completau reciproc si se intelegeau de minune.

Intr-o zi de iarna foarte dificila, batranul s-a imbolnavit de pneumonie. Cei doi au fost nevoiti sa isi foloseasca toate economiile pentru pastile si medici… insa, dupa cateva zile, au primit vestea ca nu poate fi salvat.

Cand a fost adus acasa, femeia nu l-a parasit pentru nicio clipa. Tot timpul statea la capataiul patului, in camera slab luminata, cu ochii atintiti asupra lui.

“Am ceva sa iti spun.” – a spus el incet, intr-o seara, luand in mainile lui firave mana sotiei sale.

“Ce este, dragul meu?” – l-a intrebat ea cu lacrimi in ochi.

“Te iubesc foarte mult.” – a fost raspunsul lui sincer.

“Ei, stiu asta…” – a spus ea printre suspine. “Si eu te iubesc” – a adaugat batranica.

“Singurul lucru pe care mi l-am dorit constant in viata mea a fost sa te fac fericita. Sper ca am reusit asta. Si, draga, te rog sa nu fii suparata pe mine… dar te-am mintit toata viata mea.”

Batranica, speriata, ramane cu ochii atintiti asupra lui:

“Stii… mie nu prea imi place aluatul de placinta.” – a spus el incet, zambind.

Pentru o clipa femeia a amutit.

Citeste continuarea povestii pe Andrei Laslau