SFANTA MARIA. Traditii si obiceiuri – Adormirea Maicii Domnului – 15 august

Credinciosii sarbatoresc ADORMIREA MAICII DOMNULUI la 15 august, sarbatoarea religioasa fiind dublata de o serie de traditii si obiceiuri.

SFANTA MARIA Mare 2016

Se tamaiaza mormintele

In dimineata acestei zile, femeile mergeau la biserica si imparteau struguri, prune, faguri de miere si mergeau in cimitir pentru a tamaia mormintele. Taranii care aveau vii mari obisnuiau ca acum sa tocmeasca pandarii pentru pazit viile.

Barbatii schimba palaria cu caciula

Tot acum, barbatii schimbau palaria cu caciula, cei care mai erau vazuti cu palarie dupa 15 august fiind ironizati. Se interzice scaldatul in apa raurilor spurcata de cerb si dormitul pe prispa.

Se deschide sezonul nuntilor

De pe 15 august se deschidea, in satul traditional, un important sezon al nuntilor, sezon care tinea pana la intrarea in postul Craciunului. In aceasta zi se organizau targurile si iarmaroacele de toamna. Perioada dintre cele doua Santamarii, numita Intre Santamarii, se considera timp optim pentru semana­turile de toamna.

Sfanta Maria este sarbatoare libera legala, asa ca 4 milioane de romani vor avea liber in 15 august.

Adormirea Maicii Domnului sau Santamaria Mare, una dintre marile sarbatori ale bisericii crestine, praznuita in 15 august, marcheaza trecerea de la vara la toamna si totodata Ziua Marinei, Maica Domnului fiind ocrotitoarea marinarilor.

Sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului este praznuita de ortodocsi si catolici in fiecare an, pe data de 15 august. Ea este cunoscuta in Apus sub numele de Inaltarea cu trupul la cer a Maicii Domnului. Este sarbatoarea in amintirea zilei in care Fecioara Maria si-a dat obstescul sfarsit. Nu se stie cu exactitate nici anul, nici ziua cand „a adormit Sfanta Fecioara”, potrivit unei documentari Mediafax.

Despre adormirea Maicii Domnului nu avem informatii in Sfintele Evanghelii, ci numai in traditia Bisericii. Aceasta este tratata in scrierile a patru parinti orientali: Patriarhul Modest al Ierusalimului, Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului si Sfantul Ioan Damaschin. In scrierile lor se spune ca Maica Domnului a fost instiintata printr-un inger de mutarea ei din aceasta viata. Aceeasi traditie spune ca apostolii, aflati in acel moment in diferite zone ale lumii, au fost adusi pe nori pentru a fi prezenti la acest eveniment. Prin pronia divina, Apostolul Toma nu a fost prezent la inmormantare, sosind trei zile mai tarziu. Intristat, a cerut sa se deschida mormantul, pentru a saruta mainile Nascatoarei de Dumnezeu, dar, intrand, l-a gasit gol. In timp, in cuvantarile Parintilor Bisericii, incepe sa se afirme cu mai multa putere credinta ca dupa adormirea sa, Fecioara Maria a fost inviata de Fiul Sau si luata cu trupul in Imparatia Cerurilor.

Traditia mai spune ca dupa ce si-a savarsit misiunea apostolica ce i-a fost incredintata, si anume sa duca in Muntele Athonului (Athos) credinta, Maica Domnului dorea sa se mute la Fiul Sau. Aceasta cerere i-a fost indeplinita, fiind astfel savarsita si dorinta crestinilor ca trupul Maicii Domnului sa nu fie supus putreziciunii si sa fie luat la cer.

Ca si Iisus Hristos, Maica Domnului ii iubeste atat de mult pe oameni incat L-a convins pe Dumnezeu sa transforme fuioarele, care se dau de Iordan, intr-un mare navod.

Tot din traditie aflam ca, inainte de Marea Judecata, Maica Domnului va da cu navodul de trei ori prin iad, sufletele de acolo putand sa se prinda de el si astfel sa se mantuiasca de pacate. Se mai spune ca dracii, ramasi fara sufletele oamenilor, se vor manca intre ei pana cand nu va mai ramane niciunul.

In 15 august este celebrata si Ziua Marinei, deoarece Maica Domnului este ocrotitoarea marinarilor. La malul marii, dar si in orasele dunarene sunt organizate ample serbari.

In unele zone ale tarii, in dimineata acestei zile, femeile merg la biserica, unde impart struguri, prune, faguri de miere, si merg in cimitir pentru a tamaia mormintele.

La tara se obisnuieste ca in aceasta zi sa fie angajati pandarii in vii si se spune ca se „leaga” ciocul pasarilor pentru a nu mai putea strica boabele de struguri. De asemenea, se ofera ofranda din noua poama.

In partile Moldovei, Sfanta Maria Mare este considerata „a mortilor”, fiind pomeniti toti cei care au numele pornind de la cel al Preacuratei si doar la Sfanta Maria Mica (8 septembrie) sunt sarbatoriti cei care poarta acest nume.

La sarbatoarea Sfintei Marii se aduna ultimele plante de leac, putandu-se afla cum va fi toamna ce se apropie si se culeg flori care se pun la icoana Preacuratei, considerandu-se ca apoi sunt bune de leac.

Intre cele doua Marii (15 august – 8 septembrie) este timpul prielnic semanarii graului.

Sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului prefateaza deschiderea sezonului de nunti (16 august-14 noiembrie), inceperea targurilor si iarmaroacelor de toamna, a praznicelor de pomenire a mortilor.

Prin unele zone ale tarii, in ajunul sarbatorii, 14 august, numita „Ziua cercurilor Sfintei Marii”, oamenii se aduna si povestesc despre bunatatea si minunile Maicii Domnului.

In unele parti ale Moldovei, sarbatoarea de la 15 august este considerata „a mortilor”. Cu aceasta ocazie sunt pomeniti toti stramosii plecati in lumea dreptilor si care au purtat numele Sfintei Fecioare. In ziua praznicului, femeile merg la biserica si duc cele mai frumoase flori din gradina, o „coliva de struguri”, prune si faguri de miere, pe care le dau in amintirea raposatilor, „sa fie de sufletul lor”.

In Maramures, sarbatoarea religioasa are o mare insemnatate, iar traditiile si obicieurile de Sfanta Marie Mare inca se pastreaza. Sunt organizate procesiuni religioase spre manastiri, iar la slujbele speciale participa cateva zeci de mii de oameni.

Sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului incheie un ciclu, redeschis de cea a Nasterii Maicii Domnului (8 septembrie). Dintr-o samanta, aparent moarta, se va naste un nou spic de grau plin cu boabe, pentru a adeveri ca din moarte va fi inviere.

Mai multe lacasuri de cult din tara ocrotite de Maica Domnului isi serbeaza, miercuri, hramul.

Manastirea Tiganesti sarbatoreste 200 de ani de la ridicarea si sfintirea Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din incinta asezamantului monahal.

In fiecare an, de ziua Adormirii Maicii Domnului, Manastirea Curtea de Arges, lacas rectitorit la inceputul secolului al XVI-lea de catre Neagoe Basarab, isi asteapta credinciosii, care vin sa se inchine Maicii Domnului si Sfintei Filofteia.

Si manastirile Bistrita, Frasinei, Govora si Saracinesti din Arhiepiscopia Ramnicului, manastirile Brancoveni si Streharet din Episcopia Slatinei si Romanatilor, precum si Manastirea Celic Dere din Episcopia Tulcii isi praznuiesc hramul de Adormirea Maicii Domnului. In sarbatoare se afla si Catedrala episcopala din Giurgiu.

De ziua hramului, la Manastirea Varatec, maicile se pregatesc pentru credinciosii care vor trece pragul manastirii. Tot pe 15 august isi cinstesc hramul si Manastirea Bistrita si Schitul Draga, din judetul Neamt, manastirile Cozancea si Zosin, din judetul Botosani, manastirile Rarau, Humor, Fetesti, Schitul Orata si Plutonita din Suceava.