Sanatate
Despre helicobater pylori – cauze, simptome, recomandari medicale
Bacteria Helicobater Pylori (H. Pylori) este prezenta la aproximativ 50% din populatia generala. In majoritatea cazurilor contaminarii tractului digestiv nu apar semne sau simptome de boala din prima.
Aceasta infectie poate fi transmisa de la om la om, prin saliva sau resturi de materie fecala. Cele mai cunoscute moduri de transmitere a bacteriei care afecteaza tractul digestiv sunt ingerarea alimentelor contaminate, in special apa si cresterea aciditatii sucului gastric. Sucul gastric acid este mediul ideal pentru colonizarea bacteriana a stomacului.
In anumite cazuri, infectia cu helicobacter pylori poate conduce la complicatii, cum ar fi ulcerul gastric sau cancerul de stomac. Prezenta bacteriei in organism este denuntata de anumite manifestari. Persoanele care se confrunta cu dureri abdominale severe si persistente, dificultati la inghitire sau scaun negru ori varsaturi negre cu sange trebuie sa consulte de urgenta un specialist.
Tratamentele recomandate pentru a scapa de infectie
Aceste simptome apar tarziu, cand se poate vorbi deja de complicatii in stadii incipiente. Inainte de urmarea unui tratament medicamentos, persoanele infectate trebuie sa isi faca analize de sange, probe respiratorii cu molecule radioactive de carbon si analize ale scaunului. Pentru a afla in ce stadiu se afla stomacul infectat de bacterie, medicii vor face endoscopie digestiva superioara.
In cadrul endoscopiei, doctorul introduce un tub dotat cu camera de luat vederi prin esofag pana in stomac si duoden.
Tratamentele recomandate includ administrarea medicamentelor de suprimare a secretiei acide gastrice. Din categoria acestor medicamente fac parte antihistaminicele H2, precum cimetidina, nizatidina, ranitidina sau famotidina.
In urma tratamentului recomandat de medic, se recomanda o noua testare (dupa aproximativ 2-3 saptamani) pentru a confirma eradicarea completa a infectiei din organism. Daca organismul nu a scapat de infectie, va fi necesar un nou tratament. Este posibil ca anumite medicamente sa fie inlocuite si combinate cu antibiotice puternice.
Tratamentul prevede nu doar respectarea prescriptiei medicale, ci si renuntarea la o serie de alimente care provoaca aciditate. Trebuie evitate condimentele iuti, bauturile carbogazoase, dar si fumatul. Din regimul alimentar vor fi excluse si fasolea, lintea sau mazarea intrucat acestea provoaca balonarea.
Toate femeile aflate la menopauză trebuie să știe asta. Medicul Mihaela Bilic atrage atenția
Medicul Mihaela Bilic oferă un set de reguli de nutriție pentru doamnele trecute de prima tinerețe. Toate femeile ar trebui să știe asta
1. Fiți atente la aportul caloric. Aportul caloric pentru o femeie tânără, în plină activitate, este de 1800-2000 cal/zi.
Din cauza încetinirii metabolismului, la menopauză 1600 cal/zi ar trebui să vă fie suficiente, uneori chiar mai puțin, dacă pe parcursul timpului ați apelat des la cure de slăbire.
Dietele repetate prăbușesc cheltuielile calorice, așa că metabolismul vostru, deja afectat, se va lenevi de tot la menopauză.
2. Alegeți variantele dietetice. Nu trebuie să renunțați la mâncarea voastră preferată, dar „economisiți“ cât puteți la capitolul zahăr și grăsimi. De exemplu: tartă cu fructe în loc de tort de ciocolată, cartofi la cuptor în loc de cartofi prăjiți, mușchi în loc de ceafă, unt cu 40% grăsime în loc de 80% etc.
Orice calorie contează, iar „bugetul“ vostru e destul de mic, nu-l cheltuiți pe orice.
3. Diminuați grăsimile animale. Pentru a evita creșterea colesterolului și a trigliceridelor din sânge încercați să folosiți uleiurile vegetale și acestea cu mare zgârcenie (orice tip de grăsime are 9 cal/g).
Renunțați la mezeluri, tocături, carne împănată, cașcaval și uitați definitiv de produsele de patiserie. Evitați prăjeala ca mod de a găti și preferați grătarul, cuptorul sau fierberea înăbușită.
4. Înlocuiți cât mai des carnea cu peștele.
Peștele este un aliment dietetic prin definiție, iar peștele gras conține acizi grași nesaturați omega-3 cu rol protector cardiovascular și de creștere a HDL-ului, fracțiunea „bună“ din colesterol.