Bancul cu porumbelul albastru

Primarul Parisului era foarte îngrijorat în privinţa invaziei de porumbei de pe Champs-Élysées. Nu putea nicidecum să-i alunge
din oraş. Întregul Paris era plin de rahat de porumbei. Parizienii nici nu mai puteau călca pe alei, nici să conduci nu se mai putea. Costa o avere să tot cureţi străzile şi trotuarele.

CITEȘTE ȘI: BANCUL ZILEI -CALUL TERIBIL DE TRIST

Într-o zi, intră în primărie un om care-i face primarului o ofertă:
“Îţi pot scăpa frumosul oraş de plaga columbească fără nicio plată. Dar trebuie să promiţi că nu-mi vei pune nicio întrebare. Sau îmi poţi plăti un milion de euro şi să-mi pui o întrebare.” Primarul cântări oferta şi o acceptă rapid. A doua zi, omul se căţără în vârful Turnului Eiffel, îşi descheie redingota şi eliberă un porumbel albastru. Porumbelul albastru dădu de câteva ori din aripi şi apoi se pierdu în înaltul cerului parizian. Toţi porumbeii din Paris au văzut porumbelul cel albastru şi s-au adunat în aer în urma acestuia. L-au urmat cu toţii într-un nor uriaş spre Răsărit, departe, departe.

A doua zi, porumbelul cel albastru s-a întors complet singur la omul ce-l aştepta încă în vârful Turnului Eiffel. Primarul era în extaz. A considerat că omul şi porumbelul albastru au înfăptuit o adevărată minune scăpând Parisul de plaga porumbească. Deşi
omul cu porumbelul nu ceruse nimic, primarul i-a înmânat un cec cu un milion de euro şi i-a spus că, într-adevăr, voia să-i pună o
întrebare. Chiar dacă s-au înţeles că nu-l costă nimic pentru curăţarea oraşului, se hotărîse să plătească un milion pentru a
putea pune o întrebare. Omul acceptă banii şi-l invită pe primar să-i pună unica întrebare.
PRIMARUL: Aveţi şi un ţigan albastru?