Cele mai BIZARE traditii de Anul Nou: „Trebuie să îți pui în cap…” ; „Dă FOC la ASTA ai noroc tot anul”. Unde se arunca pe fereastra obiecte vechi

Odata ce ceasurile bat miezul noptii, incepe sarbatoarea, iar superstitiile legate de inceputul de an difera de la popor la popor. Batai in strada, papusi arse, pescuit la copca si vesela sparta de usa se numara printre obiceiurile adoptate de oamenii din diferite colturi ale lumii.

Americanii sarbatoresc cu mancare si bautura din abundenta. Sampania, prajiturile si boabele de fasole sunt considerate norocoase. In plus, campionatul de fotbal american este transmis de televiziuni si multi oameni prefera sa urmareasca meciul din seara de Revelion. Cel mai important eveniment al serii este, din 1907, petrecerea din Time Square (New York), la care participa sute de mii de persoane.

In Canada, in special in regiunea Quebec, in ajunul Anului Nou, oamenii merg pe malul raurilor unde fac petreceri si pescuiesc la copca.

Grecii pun bani in prajitura traditionala – vassilopitta – si spun ca persoana care ii gaseste va avea bucurii tot anul, iar copiii asteapta sa primeasca daruri in ghete de la Sfantul Vasile.

Si in Bolivia sunt puse monede in prajituri, iar cei care le gasesc vor avea noroc tot anul care vine.

Francezii mananca clatite, iar danezii sparg farfurii de usile caselor prietenilor si rudelor si sar de pe scaune la trecerea in noul an, pentru noroc.

Irlandezii, pentru a alunga spiritele rele, arunca in pereti cu paine. In Scotia, cei care vin in vizita in noul an trebuie sa aduca un cadou, in timp ce in Anglia, primul musafir care intra in casa trebuie sa fie barbat, sa aduca paine, bautura si carbune.

In Tara Galilor, la miezul noptii, usa din spate a casei este deschisa si imediat inchisa, pentru a lasa anul vechi sa iasa si a da afara ghinionul. Dupa a 12-a bataie a ceasului, usa din fata este deschisa pentru a primi noul an si bucuriile pe care le va aduce.

In Bulgaria, Survaki – nume traditional dat sarbatorii – este prilej de petrecere. Oamenii poarta haine noi, iar intre bucatele traditionale se afla placinta cu branza si ravase si capul de porc.

Pentru noroc, in Ecuador si Panama, de noul an, sunt arse papusi din hartie si fotografii facute in anul care tocmai se incheie. Intr-un mic sat din Peru, oamenii se bat pentru a incepe noul an cu toate problemele rezolvate. In Chile se obisnuieste vizitarea cimitirelor, si chiar dormitul in astfel de locuri.

Argentinienii, mexicanii si spaniolii mananca 12 boabe de struguri, care reprezinta dorintele puse in ultimele secunde ale anului. Prin acest ritual, spun ei, atrag norocul. Imbracamintea alba este si ea parte din ritual.

Si portughezii au un obicei asemanator. Ei inlocuiesc strugurii cu smochine, iar cele 12 fructe simbolizeaza tot atatea dorinte care trebuie puse.

Brazilienii cred ca lintea semnifica prosperitate. Astfel, ei pregatesc cu ocazia Anului Nou mancaruri bazate pe acest ingredient. In ajun, preotese poarta haine in culori alb si albastru si oficiaza ceremonii pe apa. O barca plina cu bijuterii, lumanari si flori este ofranda pusa pe apa oceanului pentru a aduce sanatate, bogatie si fericire.

In unele tari din America de Sud, lenjeria intima colorata purtata de Revelion are rol determinant asupra anului care incepe. Culoarea rosie inseamna dragoste, auriul – bogatie si albul – pace.

Italienii mananca linte si obisnuiesc sa arunci pe fereastra cupa din care au baut sampanie. In regiunea Napoli, pe ferestra se arunca – de regula – obiecte vechi, de la mobilier la vesela. Mobilierul vechi este aruncat si in unele tari din Africa de Sud.

Olandezii sarbatoresc ultima zi din an, dau foc brazilor care au fost impodobiti de Craciun, in timp ce in Elvetia si Austria oamenii celebreaza ajunul zilei de Sfantul Silvestru, iar belgienii trebuie sa aiba asupra lor cate o moneda, pentru un an nou imbelsugat. Elvetienii mai au un obicei – la inceputul noului an, ei pun inghetata pe jos.

Portoricanii arunca apa cu galeti de la fereastre, pentru a alunga spiritele rele, la fel si thailandezii, iar columbienii poarta valize in la inceputul anului, pentru a avea un an plin de calatorii.

In Rusia, in Siberia, oamenii fac baie in lacuri inghetate, in Estonia hrana din belsug reprezinta abundenta viitorului an, iar in Finlanda si Germania un experiment ce are la baza cositor topit poate prezice cum va fi noul an. In functie de ce forma ia cositorul topit pus in apa rece, oamenii isi pot da seama cum va fi anul.

In Filipine, forma monedelor este transferata mancarii si accesoriilor. Totul trebuie sa fie rotund.

De cand au adoptat calendarul Gregorian, in 1873, japonezii merg la templu, se roaga, agata impletituri din sfoara la intrarea in case, zambesc si bat clopote de diferite dimensiuni de 108 ori.

Chinezii au un mod unic de a celebra Anul Nou. ”Gung Hay Fat Choy” (The Spring Festival) este cel mai important eveniment in cultura chineza. Noul an este sarbatorit in prima zi din prima luna a calendarului chinez – o combinatie intre calendarul solar si lunar. Usile caselor sunt vopsite in rosu, simbolizand fericirea si norocul. Ei ascund toate cutitele, ca nimeni sa nu se taie, pentru ca asta ar putea ”taia” norocul tuturor membrilor familiei in noul an.

Papa Inocentiu al XII-lea a decis, in 1691, ca data de 1 ianuarie sa fie prima zi din an. Pana la acest moment, Craciunul era inceputul de an, iar la popoarele din emisfera nordica, 1 martie era considerata prima zi, potrivit stirilekanald.ro.