Săptămâna Luminată, o perioadă a bucuriei pentru ortodocşi

Obiceiul de a denumi această perioadă Săptămâna Luminată vine din vechime, unde credincioşii erau botezaţi în noaptea de Paşti. După botez, oamenii, care s-au lepădat de păcatul strămoşesc, primeau numele de „luminati”, iar în prima săptămână de după Înviere purtau haine albe, ca semn al curăţirii sufletului.

Pentru că este o perioadă a bucuriei şi a meselor îmbelşugate, în această săptămână zilele de miercuri şi vineri, în care se ţine post în mod normal, au dezlegare, adică sunt cu „harţi”. Mai mult decât atât, site-ul crestinortodox.ro scrie că „miercurea şi vinerea, în perioada cuprinsă între Învierea Domnului şi Duminica Tuturor Sfinţilor (prima după Rusalii), avem dezlegare la peşte”.

CITEŞTE ŞI: Tradiţii şi obiceiuri din a doua zi de Paşti

Tot din noaptea de Înviere şi până la Rusalii, creştinii nu mai fac metanii (aşezarea în genunchi pentru rugăciune), ci doar închinăciuni. Slujba liturgică prevede ca de acum şi până la Înălţare să se cânte în biserici „Îngerul a strigat …”, iar credincioşii înlocuiesc salutul obişnuit cu „Hristos a înviat!”, respectiv „Adevarat a Înviat!”

În săptămâna luminată se face pauză şi de la pomenile în cinstea morţilor, slujbele de pomenire fiind reluate după Duminica Tomii, care încheie Săptămâna Luminată.

Dacă cineva moare de Săptămâna Luminată, are loc o slujbă specială, iar ceremonia înmormântării este înlocuită cu cea a învierii.

În a doua zi din Săptămâna Luminată are loc uscare si sfărâmarea Sfântului Agnet, după care este aşezat pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agnet este unul special, iar cu el se vor împărtăşi bolnavii sau cei care nu pot merge până la bierică.

În vinerea din Săptămâna Luminată are loc Izvorul Tămăduirii, unde după Liturghie se face sfinţirea mică a apei, cea mare având loc de Bobotează.

loading...
0