Chiar asa: de ce sarbatorim Pastile la date diferite? Te-ai intrebat vreodata acest lucru? Iata ce spun cartile de istorie.

Rareori, Sarbatoarea Pastelui cade in aceeasi zi la ortodocsi si la catolici, insa multe lume nu stie de unde provine acest decalaj. Anul acesta, de pilda, exista o distanta de 30 de zile intre datele la care cele doua Biserici sarbatoresc Invierea Domnului.

Deci, de ce sarbatorim Pastile la date diferite?

Calculul Sarbatorii Pastelui a creat mari divergente inca din primele secole ale crestinismului. Atunci, Invierea se tinea in prima duminica cu luna plina din echinoctiul de primavara. Aceasta sarbatoare are mare legatura cu fazele lunii si echinoctiul de primavara, iar stabilirea primei zile din acest anotimp a complicat si mai mult lucrurile.

Conciliul de la Niceea a decis in anul 325 ca toata lumea crestina sa sarbatoreasca Pastile in prima duminica cu luna plina a echinoctiului de primavara, fara a stabili care este data acestui echinoctiu.

Ce sa nu faci in Postul Pastelui

POSTUL PAȘTELUI: Ce alimente nu trebuie să-ți lipsească

Reforma calendarului realizata in secolul al XIV-lea de catre Papa Grigore al XVIII-lea, a dus la nasterea calendarului gregorian, in anul 1582. Cei care au pastrat vechiul calendar, intrat in vigoare in timpul lui Iulius Cezar, au continuat sa sarbatoreasca Pastile dupa datele stabilite de calendarul iulian.

Bisericile ortodoxe din Rusia, Serbia, Grecia si Romania au adoptat calendar gregorian abia in 1923 si au hotarat ca numai sarbatorile fixe precum Craciunul, Boboteaza sau Adormirea Maicii Domnului sa fie stabilite dupa calendarul gregorian, iar cea a Pastelui sa se tina dupa calendarul iulian, cu o corectie de 13 zile.

O alta dilema: Paste sau Pasti?

Regretatul lingvist George Pruteanu ne-a lasat amintire un text care ne face sa iesim din bucluc atunci cand nu stim ce forma sa folosim: „Multa lume m-a întrebat cum se spune corect: Pasti sau Paste. Raspund pe scurt astfel: sarbatoarea are in originile sale – daca trecem de etapa ebraică „pesah” – si acea azimioara numită pasca (dupa opinia etnologului Simion Florea Marian; alti cercetatori sunt de părere ca mielul jertfit purta acest nume, de „pasca”).

La plural, acest cuvînt face „pasti”: o pasca, doua pasti, conform unei alternante obisnuite in romaneste, cum e si in verbul a paste: „sa pasca, sa pasti” sau a naste: „sa nasca, sa nasti” etc.

Asadar, Pasti e pluralul de la pasca. Resimtit, in mod normal, ca un plural, vorbitorii au cautat, cand era vorba de sarbatoarea intr-ale carei zile ne aflam, au cautat singularul, si astfel a fost derivat singularul „Paste”, spunandu-se, firesc, fie „sarbatorile de Pasti”, fie „sarbatoarea Pastelui”. Amandoua formele sunt la fel de corecte, si alte subtilitati pe aceasta tema nu au substanta, e o falsa problema” (pruteanu.ro).

Alătură-te conversației

1 comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.