De Boboteaza, credinciosii din intreaga tara merg la biserica pentru a lua Aghiasma Mare.

Sfintirea cea Mare a apei, sau Aghiasma Mare, este o slujba savarsita numai de Boboteaza, iar peste an, aceasta apa sfintita, numita aghiasma are mai multe intrebuintari. Preotii recomanda sa se consume de opt ori din aceasta apa sfintita. Cifra opt aminteste de vesnicie, dar si de viata de veci. In Cartea Apocalipsei se vorbeste despre ziua a opta, ce va urma dupa Judecata universala.

Aghiasma Mare se ia pe nemancate in fiecare dimineata, timp de opt zile. Inainte de a fi consumata, nu se consuma nimic si nu se bea apa.

Dupa Sfanta Liturghie, intai se ia Aghiasma Mare, apoi se ia anafora. Rugaciunile preotilor amintesc faptul ca aghiasma aduce vindecare bolilor sufletesti si trupesti. La nevoie, se ia in vremuri de necazuri, de ispita, la nevoi si la suferinte. Este foarte important ca inainte de a fi luata sa se primeasca dezlegare de la duhovnic.

In postul mare, atunci cand credinciosii tin post negru, unii duhovnici le permit sa guste seara cateva guri din Aghiasma Mare.

Timp de 8 zile ( pana la odovania Bobotezei – 14 ian ) credinciosii pot lua dimineata pe nemancate, dupa ce s-au inchinat la Aghiasma Mare. De asemenea, mai pot stropi cu ea casa, ogorul si animalele. Toata natura trebuie sa participe la Taina Sfintirii prin epifania Domnului.

Ce se face cu Aghiasma Mare care ramane

Daca ramane Aghiasma Mare dintr-un an in altul, cea veche se poate pune la flori sau in pamant curat.

In cazul in care in cursul anului Aghiasma Mare se sfarseste si mai e multa vreme pana la Boboteaza, atunci peste cea ramasa se poate adauga apa curata si astfel se inmulteste spre trebuinta.

Nu se pune in apa in care se face baie.

Iata si troparul Bobotezei:

In Iordan botezandu-te Tu Doamne, inchinarea Treimii s-a aratat. Ca glasul Parintelui a marturisit Tie, Fiu iubit pre Tine numindu-Te. Si Duhul, in chip de porumbel, a adeverit intarirea Cuvantului. Cel ce Te-ai aratat, Hristoase Dumnezeule si lumea ai luminat, slava Tie”.

Articol pe aceeasi tema – Traditii si obiceiuri de Boboteaza

Romanii respecta o serie de traditii si obiceiuri de Boboteaza. Sarbatoarea care are loc in fiecare an pe 6 ianuarie aminteste de Botezul Domnului. Praznicul este reactualizarea momentului in care Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, se boteaza cu botezul pocaintei la varsta de 30 de ani in raul Iordan.

Traditiile si obiceiurile pe care le respecta romanii nu sunt practicate doar pe 6 ianuarie, ci si in Ajunul Bobotezei, pe 5 ianuarie.

Traditii in Ajun de Boboteaza

Pe vremuri, ziua de 5 ianuarie era dedicata farmecelor si descantecelor. Oamenii strangeau cenusa din soba, inainte de aprinderea focului, si le pastrau pana in primavara pentru a fi presarate pe straturile cu legume. Cenusa luata din soba in ziua de 5 ianuarie are un efect fermecator. Oamenii care presara cenusa in ograda vor avea parte de un an rodnic.

In Ajunul Bobotezei se tine post negru si se spun multe rugaciuni. Tot in aceasta zi se pregateste o masa asemanatoare cu cea din ajunul Craciunului. Pe masa se pune si un bulgare de sare. Acesta simbolizeaza belsugul si sanatatea intregii familii. Pe masa se pun 12 feluri de mancare, precum borsul de fasole alba, coltunasi umpluti cu ciuperci, bors de peste (pentru cei care nu tin post negru) si prune fierte.

Persoanele care se cearta in ajunul Bobotezei vor avea parte numai de necazuri tot anul.

Traditii si obiceiuri de Boboteaza

1. Este ziua in care preotii sfintesc apele, dar si casele oamenilor. In anumite zone din tara, flacaii comunitatii fac o intrecere in apa rece unde este aruncata o cruce din lemn. Cel care prinde crucea are parte numai de noroc in urmatoarele 12 luni.

2. De Boboteaza se leaga si obiceiul numit Iordanela. Oamenii merg la fantani si isi toarna apa rece peste cap pentru a fi sanatosi.

3. In noaptea de Boboteaza, fetele care se impiedica sau aluneca pe gheata si cad se vor marita in decursul anului.

4. Pentru a-si visa ursitul, fetele trebuie sa isi lege pe inelar un fir rosu de ata si sa isi puna o crenguta de busuioc sub perna.

5. Pentru ca este o mare sarbatoare, nu se spala hainele in aceasta zi. De asemenea, nu se dau bani sau obiecte cu imprumut. In unele zone rurale, in special in Moldova, gospodinele nu spala rufele in urmatoarele 8 zile de la Boboteaza.

6. Crestinii merg la biserica pentru a lua agheasma. Apa sfintita de preoti are puteri miraculoase si poate fi consumata tot anul. Se spune ca vindeca deochiul, alcoolismul si bolile genitale.

 

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.