Ea este Violeta, iar el este Rareș. Ea are 22 de ani iar el are 21 de ani, și, deși par niște copii, relația de iubire la care au renunțat în urmă cu un an i-a maturizat suficient de tare. Cei doi nu s-au văzut de anul trecut, de la petrecerea unde gelozia i-a luat mințile lui Rareș.

Violeta și Rareș s-au reîntâlnit după un an de la despărțire, într-un parc din Capitală. Violeta purta o rochie roșie spre vișiniu și avea aceiași cârlionți cafenii care l-au fermecat pe Rareș. Rareș era îmbrăcat, ca de obicei, în blugi și cămașă. De data aceasta una neagră, ca și cum ar ține doliu după fosta lui parteneră.

Rareș o vede primul pe Violeta, care stă așezată pe o bancă butonând la smartphone-ul ei. Se așează iar fata se ridică, însă doar pentru a-și așeza mai bine rochia. Cei doi se afundă într-o tăcere apăsătoare iar cel care sparge gheața este el:

(Conversația de după un an de la despărțire)

– Bună, mă mai cunoști?
– Bună, normal că te știu. Ai făcut parte din viața mea timp de 3 ani.
– Cu ce ocazie prin parc?
– Aștept să vină o prietenă pentru a ieși ca fetele. Tu? N-ai găsit o cămașă mai colorată?
– Nu, sunt în doliu.
– Ah, îmi pare rău… Poți să-mi spui.
– Inima mea e frântă. Voi purta doliu toată viața.
– Dar… ce s-a întâmplat? Cine a murit?
– Nimeni. De fapt, mă tratează ca și cum a murit totul între noi.
– Nu înțeleg nimic.
– Lasă, nu contează. Tu? Cum îți merge viața?
– Bine, mă pregătesc să am un copil. Sunt însărcinată în luna a treia.
– Mă bucur. Felicitări! Ții minte că tot timpul ne făceam planuri să avem un copil?
– Da, era planul de viitor care mă făcea cea mai fericită.
– Și, e fericit tăticul, bănuiesc.
– Nu este. Copilul meu nu va avea tată.
– Păi, cum așa?
– Mi-a cerut să avortez iar eu am refuzat. Prefer să rămân fără el decât să rămân fără copil.
– Îmi pare rău. Dacă te-aș putea ajuta cumva…
– Nu ai cum, Rareș. Sunt fericită. Voi fi o mamă singură super strong.
– Mai ești supărată pe mine?
– Nu. Mi-a trecut încă din clipa aia. Doar că nu am vrut să mai suferi. Gelozia te omoară și e mai bine să nu mai ai pe cine să fii gelos.
– Dar, stai! Vrei să spui că nu mi-ai dat papucii pentru că îți era scârbă de mine așa cum spuneai?
– Au fost cuvinte spuse la nervi, Rareș. Nu suportam toate crizele tale de gelozie. Poate nu mă crezi dar eu chiar te iubeam. După petrecerea aia am mers acasă și am bocit trei zile.
– Mai ții măcar un picuț la mine?, întreabă Rareș cu o lacrimă în colțul ochiului.
– Dacă nu aș ține m-aș fi ridicat de pe banca asta.
– Spuneai că aștepți o prietenă.

despartire 4

– Te-am mințit. Nu aștept pe nimeni. Am venit aici pentru că știu că ăsta e locul unde vii de obicei.
– Tu ce faci, mă urmărești?
– Te-am văzut de câteva ori în anul ăsta dar nu am îndrăznit să mă apropii.
– Nu pricep nimic.
– Nu e nevoie, Rareș.
– Vio, te pot întreba ceva?
– Da, sigur.
– Ești fericită acum?
– Da, chiar acum sunt cea mai fericită. Tu?
– Da, chiar acum sunt cel mai fericit din lume. Pot să îți spun ceva la ureche?
– Ok, dar fără trucuri. Nu încerca nimic, Rareș.

despartire 3

Rareș se apropie la urecha stângă a Violetei și îi spune că e frumoasă apoi o sărută cu foc. Violeta nu se trage de la sărut și răspunde gestului oarecum surprinsă. De fapt, ezită de câteva ori însă în același timp își dorește să continue.

– Ce-a fost asta, Rareș?
– Un sărut. Ai vrea să am eu grijă de copilul tău?

Violeta izbucnește în plâns iar Rareș o ia în brațe. Aceasta îi spune în hohote de plâns: „M-am gândit să îi dau numele Rareș, dacă e băiat”

Dacă ai și tu o astfel de poveste emoționantă, dacă ai trecut printr-o despărțire și viața ți s-a schimbat radical sau ai avut parte de orice alt eveniment care merită aflat de toată lumea, trimite povestea ta de viață la daniel@teotrandafir.com. Cele mai interesante povești vor fi publicate pe teotrandafir.com

Sursa foto: colourbox.com, scopeblog.stanford.edu, touchtalent.com

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.