Dragobetele sau Ziua Îndrăgostiţilor la români

Dragobetele sau Ziua Îndrăgostiţilor la români. Pe vremuri, când se apropia luna martie, oamenii obişnuiau să sărbătorească Dragobetele, sau Capul de primăvară ori Logodnicul Păsărilor, aşa cum mai este cunoscut în anumite zone ale ţării. În trecut, luna februarie era considerată una de primăvară, iar ziua de 24 marca începutul anului agricol, dar şi a ieşirii ursului din bârlog, moment în care iarna lua sfârşit. Tot în această zi se spune că natura se trezeşte la viaţă, păsările caută un alt loc de cuib, iar oamenii încep din nou să-şi caute jumătatea.

Cine este de fapt Dragobetele? În legendele românilor, acesta este considerat a fi copilul Dochiei, infăţişat ca un bărbat chipeş şi iubitor. Spre deosebire de Valentinul occidental, Dragobetele este năvalnic, la fel ca lupta dintre iarnă şi primăvară şi se spune că acesta oficia nunţile tuturor animalelor, poveste extinsă cu timpul şi asupra oamenilor. Astfel, în ziua de Dragobete, băieţii singuri îşi dădeau întâlnire cu fetele din sat, pentru ca iubirea lor să ţină tot anul, la fel cea a păsărilor care se “logodeau” pe 24 februarie.

Totodată, Dragobete era considerat un adevărat zeu al bunei dispoziţii, iar în cinstea lui se dădeau tot felul de petreceri.

CITEŞTE ŞI: Cele mai interesante citate despre relații

Băiatul Dochiei este descris ca fiind un „zeu tânăr al Panteonului autohton cu dată fixă de celebrare în același sat, dar variabilă de la zonă la zonă (…), patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești”, fiind identificat cu „Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă”, notează Ion Ghinoiu, în „Obiceiuri populare de peste an – Dicționar”

0