Detaliul care a trecut neobservat în timpul înmormântării Regelui Mihai. Ce a făcut Klaus Iohannis

Psihologul Cezar Laurențiu Cioc a analizat comportamentul personalităților care au fost prezente la înmormântarea Regelui Mihai I al României, ieri 16 decembrie 2017.

Iohannis s-a purtat ca un adevărat președinte, spune psihologul
„Cu un cap mai înalt decât toată mulţimea şi de mână cu soţia sa, Carmen, preşedintele Klaus Iohannis a păşit în Palatul Victoria cu o expresie facială care nu trăda nimic din gândurile sau simţămintele preşedintelui. Protocolar, Iohannis a salutat personal capetele încoronate, apoi şi-a luat soţia de mână din nou.

A fost singurul personaj de la înmormântare care a ales să îşi tină soţia de mână. Este un gest de apropiere umană, de front comun, de “doi în unul”, care, deşi nu e protocolar sau specific vreunei case regale, simbolizează armonie şi drum comun.

CITESTE SI: Mărturia unei călugărițe din cele care l-au îngrijit pe Regele Mihai în ultimele clipe de viață

Carmen Iohannis părea, la Palatul Regal, că îşi poate gestiona emoţiile. Era sobră, avea o atitudine serioasă şi oficială. Nu a durat mult însă. Spre Patriarhie, cu preşedintele de mână, Carmen Iohannis a izbucnit în plâns.

Puţini reporteri au vazut-o, şi mai puţini au fotografiat-o în această ipostază. Prima doamnă a revenit astfel la starea ei psihologică naturală, aceea de om al emoţiilor, al trăirilor şi nu al restricţiilor protocolare,” a spus psihologul, pentru libertatea.ro.

“Fostul preşedinte Emil Constantinescu a ajuns la Palatul Victoria aproape în pas de defilare. A salutat garda militară şi a intrat în palat ţinând capul sus… atât la propriu, cât şi la figurat.

Nici Ion Iliescu, Petre Roman sau Traian Băsescu nu ar fi putut face asta şi să aibă totodată respectul mulţimii prezente acolo.

Asta pentru că, în timpul mandatului său, regele a reprimit cetăţenia română! Emil Constantinescu a evitat socializarea excesivă atât la Palat, cât şi la Patriarhie iar pe figura sa se citea regretul unei pierderi simbolice şi o asumare a deciziilor trecutului”, a mai spus Cioc.

Regele Mihai I al României a fost înmormântat. Sicriul cu Majestatea Sa, Mihai I al României a fost însoțit de mulțime și de cadre militare din Armata Română, ca un ultim omagiu.

În fața Palatului Regal oamenii au aplaudat cu miile și i-au scandat numele. Oamenii strigau „Majestate, te iubim”. Mulți au scandat „Jos comunismul”.

Prințul Charles este prezent la funeralii, alături de fostul rege al Spaniei, Juan Carlos. La funeralii participă zeci de figuri ale caselor regale europene.

Cine a fost Regele Mihai

S-a născut la Sinaia pe 25 octombrie 1921 și a domnit în România în două etape (20 iulie 1927 – 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940 – 30 decembrie 1947).

Regele Mihai I al României a fost fiul principelui moștenitor Carol și a moștenit de la naștere titlul de principe al României și principe de Hohenzollern-Sigmaringen, titlu la care a renunțat mai târziu. Mihai I a urcat pe tronul României după ce bunicul său, regele Ferdinand, a decedat, iar tatăl principelui a renunțat la tron în favoarea fiului în decembrie 1925.

Regele Mihai era însă minor în acea perioadă, așa că atribuțiile erau preluate de o regență care a dezamăgit atât clasa politică românească dar mai ales poporul, astfel că regele Carol se reîntoarce pe tron în 1930 în mod ilegal și inventează o funcție pentru regele Mihai, aceea de Mare Voievod de Alba Iulia.

Regele Mihai a fost privat de afecțiunea familiei, dar a primit o educație aleasă. Acesta și-a văzut mama foarte rar în ultimul deceniu, care se afla în exil la Florența.

În 1939 începe cel de-al doilea Război Mondial iar România pierde în cadrul acestui război teritorii importante precum Cadrilaterul, Transilvania de nord-est, Herța, Basarabia și Bucovina de Nord. Premierul de atunci, Ion Antonescu, îi cere regelui Carol al II-lea să abdice și să plece din România, fapt pentru care se întoarce fiul său pe tron, Mihai, pe data de 6 septembrie 1940.

Regele Mihai I însă nu avea mari pârghii și era rege doar cu titlul, România fiind un stat național-legionar și cel care lua mai toate deciziile fiind generalul Antonescu. Pe 23 august 1944, România întoarce armele deoarece Uniunea Sovietică câștigă războiul și Regele Mihai instituie lovitura de stat prin arestarea generalului Ion Antonescu și restaurarea Constituției din 1923.

Odată cu întoarcerea armelor, România este ocupată de sovietici și ani mai târziu întră în epoca comunismului. Întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste este privită și astăzi ca o controversă, existând numeroase personalități care privesc cu scepticism capacitatea Regelui Mihai de a decide cu adevărat în perioada celui de-al doilea Război Mondial, având în vedere că era încă foarte tânăr, deși era major.

Regele Mihai a ținut grevă regală între 1945 și 1946, refuzând să semneze decretele noului guvern sovietic de la București, condus de Petru Groza. La presiunile venite din exterior, regele renunță la insistența de a cere demisia guvernului comunist.

Regele Mihai I al României nu i-a amnistiat pe cei închiși și torturați de comuniști, printre care generalul Antonescu, deoarece potrivit prevederilor Constituției nu avea toate atribuțiile la îndemână.

0